Județul din România unde majoritatea locuitorilor nu au de muncă. Trăiesc din ajutoare sociale și alocațiile copiilor, având cel mult opt clase
Sărăcia și lipsa locurilor de muncă reprezintă o realitate dureroasă pentru mai multe județe din România, unde majoritatea populației active nu are un serviciu. În aceste zone defavorizate, oamenii trăiesc din ajutoare sociale și alocațiile copiilor, iar accesul la educație și la locuri de muncă stabile este extrem de limitat. Printre cele mai afectate județe din țară se numără Botoșani, Giurgiu și Călărași, unde doar aproximativ 40% din populația aptă de muncă este angajată legal, restul locuitorilor depinzând de ajutoarele sociale sau alte venituri ocazionale, scrie cotidianul Adevărul.
Județele cele mai afectate de lipsa locurilor de muncă
În aceste trei județe, rata de ocupare a forței de muncă este printre cele mai scăzute din România. Cele mai recente statistici arată că în Giurgiu doar 41,4% din populația activă are un loc de muncă. În Călărași, această cifră urcă puțin, la 43,2%, iar în Botoșani doar 43,7% din populație este angajată. Această realitate pune o presiune enormă pe umerii unui număr redus de persoane care sunt nevoite să susțină întreaga economie locală, în timp ce majoritatea locuitorilor nu contribuie la plata taxelor sau impozitelor și nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie.
Situația din aceste județe nu este doar o consecință a lipsei de locuri de muncă, ci și a unui cerc vicios de sărăcie și înapoiere, în care locuitorii sunt captivi de generații. Fără o educație adecvată și fără acces la locuri de muncă stabile, mulți dintre aceștia depind exclusiv de ajutoare sociale și de alocațiile copiilor.
Giurgiu: Județul cu cea mai gravă criză a forței de muncă
Giurgiu este județul cel mai afectat de lipsa locurilor de muncă, cu o rată de ocupare de doar 41,4%, cea mai scăzută din România. Aproape 60% din populația activă nu are un loc de muncă stabil și trăiește din ajutoare sociale și alocațiile copiilor. În multe localități din județ, lipsa investițiilor și a agenților economici împiedică dezvoltarea unor oportunități de muncă. De asemenea, infrastructura deficitară și educația precară contribuie la menținerea acestui cerc vicios de sărăcie și dependență de stat. Fără soluții eficiente care să sprijine crearea de locuri de muncă și să ofere acces la educație și calificare profesională, județul Giurgiu rămâne captiv într-o criză socială profundă.
Imagine din Giurgiu care arată un oraș înghețat în timp; doar culorile indică faptul că este un cadru recent, în rest totul pare din epoca socialismului.
Botoșani, județul pensionarilor și al oamenilor fără venituri
Unul dintre cele mai afectate județe este Botoșaniul, o regiune cu un potențial agricol și turistic considerabil, dar care se confruntă cu o adevărată criză socială și economică. Mai mult de 60% din populația acestui județ locuiește în mediul rural, unde agricultura de subzistență și creșterea animalelor sunt principalele surse de venit. În multe dintre comunele botoșănene nu există altă alternativă economică, nu există fabrici sau agenți economici importanți care să ofere locuri de muncă stabile. Oamenii supraviețuiesc din creșterea câtorva animale, agricultura de subzistență și din munca la negru.
Sărăcia din aceste sate se combină adesea cu lipsa educației și a serviciilor medicale de bază, ceea ce agravează și mai mult situația. În multe comune, nu există nici măcar un medic de familie, iar locuitorii sunt lipsiți de acces la îngrijiri medicale elementare. În plus, sărăcia și lipsa educației duc la vicii precum consumul excesiv de alcool, care afectează grav viața de familie și sănătatea comunităților.
Situația din aceste județe este rezultatul unui cerc vicios de sărăcie și lipsă de educație, care îi menține pe locuitori dependenți de ajutoare sociale și alocații.
O populație îmbătrânită și lipsită de perspectivă
Statisticile oficiale arată că peste 72% din populația județului Botoșani este formată din pensionari, ceea ce reflectă o îmbătrânire accelerată a populației. Majoritatea tinerilor, fără nicio perspectivă de a-și găsi un loc de muncă stabil, au plecat masiv în străinătate, lăsând satele aproape goale. Doar 25% din populația Botoșaniului este activă economic, iar chiar și în rândul celor activi, mulți lucrează în sectorul public, statul fiind principalul angajator din județ.
Situația este și mai dramatică dacă ne uităm la statistici mai detaliate. Din cei 25% de locuitori activi, doar 40% au un loc de muncă legal. Asta înseamnă că mulți dintre botoșăneni nici măcar nu contribuie la economia județeană și trăiesc din veniturile ocazionale obținute din munca la negru. Aproximativ 47.000 de persoane din județul Botoșani nu au un serviciu stabil și nu beneficiază de asigurări medicale sau pensii.
O populație înaintată în vârstă, fără oportunități de viitor.
Lipsa locurilor de muncă și reticența față de navetă
Una dintre problemele majore care împiedică locuitorii din județele afectate să își găsească un loc de muncă este lipsa infrastructurii de transport. În multe comune, nu există mijloace de transport public care să le permită oamenilor să ajungă în orașele din apropiere pentru a lucra. Chiar și atunci când apar locuri de muncă în orașe, mulți oameni refuză să facă naveta din cauza distanțelor mari și a salariilor mici.
Asistenții sociali din județele afectate au observat că mulți locuitori preferă să rămână în mediul rural, unde cresc câteva animale și cultivă grădini pentru a-și asigura hrana zilnică. Aceștia nu sunt dispuși să accepte locuri de muncă în orașe, chiar și atunci când sunt disponibile, din cauza percepției că salariile sunt prea mici pentru a justifica efortul de a face naveta.
Educația precară, un obstacol major
Un alt factor care agravează problema este nivelul scăzut de educație din aceste județe. Statisticile arată că aproximativ 80% dintre cei care trăiesc din ajutoare sociale au cel mult opt clase, iar unii nu au nici măcar patru clase. Acest lucru îi împiedică să participe la cursuri de calificare și să își îmbunătățească abilitățile, ceea ce le-ar putea permite să își găsească un loc de muncă mai bine plătit. În județul Botoșani, din cele aproximativ 3.000 de persoane care beneficiază de ajutor social, doar 835 au avut vreodată un loc de muncă legal. Restul nu au muncit niciodată în viața lor, unii ajungând la vârsta de 50 de ani fără să fi avut vreodată un contract de muncă.
Educația se desfășoară cu dificultate, neexistând condițiile necesare pentru a fi eficientă; mulți copii fac naveta către alte localități sau învață în școli cu dotări insuficiente, cum este cazul în Răsuceni, jud. Giurgiu.
Soluții insuficiente și implicare comunitară limitată
Autoritățile locale au încercat să implementeze soluții pentru această criză socială și economică, însă rezultatele sunt limitate. Deși unele comunități au inițiat proiecte de formare profesională și au încurajat dezvoltarea de start-up-uri sau întreprinderi sociale, multe alte comunități nu au arătat același interes pentru soluționarea acestor probleme. În județul Botoșani, lipsa infrastructurii de transport și nivelul scăzut de educație continuă să fie obstacole majore în calea creării de oportunități de angajare.
Șefii Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă recunosc că lipsa transportului public este un obstacol serios pentru persoanele care ar dori să își găsească un loc de muncă. În multe comune, nu există rute regulate care să asigure accesul la orașele mai mari, unde există locuri de muncă disponibile. Această problemă structurală contribuie la perpetuarea sărăciei și a lipsei de oportunități economice.
Județele Botoșani, Giurgiu și Călărași sunt printre cele mai afectate de sărăcie și lipsa locurilor de muncă din România. Situația din aceste zone este rezultatul unui cerc vicios de sărăcie, educație precară, lipsă de infrastructură și implicare comunitară limitată. Fără soluții sustenabile care să includă educația, infrastructura de transport și crearea de locuri de muncă, aceste județe vor continua să se confrunte cu dificultăți economice și sociale grave. Autoritățile locale și centrale trebuie să colaboreze pentru a rupe acest cerc vicios și a oferi locuitorilor din aceste regiuni o șansă reală la un viitor mai bun.